Ce este capitalul uman? Pe cine intereseaza? De ce?
Care este valoarea capitalului uman romanesc? Cum ar putea creste?
Beneficiile unui capital uman valoros

In topul tarilor care masoara indicele capitalului uman [1], Romania se situeaza pe locul 69 in lume si respectiv 36 in Europa, cu un indice negativ de:  -0.176:

• educatie:  – 57;
• sanatate si bunastare:  – 61;
• forta de munca si angajabilitate:  – 85;
• mediu:  – 83

Vezi mai jos harta celor 122 tari participante la benchmark [2]

Primele noua locuri ale clasamentului sunt ocupate de tari europene: Elvetia (cu indice maxim: 1,455), Finlanda, Olanda, Suedia, Germania, Norvegia, Marea Britanie, Danemarca. Sistemele educationale si de mediu exemplare ale Finlandei o situeaza in top inainte celor mai bine clasate tari nordice.

Pe cine intereseaza valoarea capitalului uman?

Capitalul uman are diferite semnificatii pentru diferite grupuri de interese:
o Angajatorii. In lumea businessului, capitalul uman o reprezinta valoarea economica a unui set de aptitudini ale angajatilor; traditional, este vazut ca o functie de educatie si de experienta (ultima reflectand atat trainingului primit, cat si invatarea practica, acumulata prin experienta). In anii din urma i s-a mai adaugat si sanatatea (capacitate fizica, cognitiva, mentala).
o Societatea. Exista si viziunea pe termen lung a capitalului uman. Include indicatori care rezulta din practici si politici decizionale care vor avea impact asupra generatiilor urmatoare si care vor da forma fortei de munca de maine. Adeseori acesta viziune pe termen lung nu se potriveste ciclurilor politice sau orizonturilor de timp investitional, in schimb, lipsa acestei viziuni pe termen lung poate genera pierderea continua de potential a populatiei unei tari si scaderea nivelului productivitatii, cum se intampla si tarii noastre.
o Individul este interesat sa activeze pe o piata a muncii care sa ii permita exprimarea profesionala, recunoasterea si recompensarea corecta a valorii, sa i se asigure mobilitatea, un nivel de sanatate si de bunastare satisfacator, dar si apartenenta la un capital uman cu o buna reputatie (pendinte de educatie, productivitate). Romania apartine grupei de tari Upper-mid income, ceea ce inseamna ca platim  mai bine decat Albania si Serbia, dar mai prost decat Ungaria, Bulgaria, Macedonia, apartinand aceleiasi grupe.

Valoarea capitalului uman se masoara. Exista astfel un model al valorii capitalului uman, calculat ca indice a patru piloni:

1. Sanatatea si bunastarea – de la copilarie, pana la varsta adulta;
2. Educatia in aspectele ei cantitative si calitative, in sectorul initial, primar, scundar si tertiar, cu informatii atat despre prezentul, cat si despre viitorul fortei de munca;

3. Forta de munca si angajabilitatea (nivelul de absorbtie al fortei de munca de catre piata muncii). Masoara experienta, talentul, cunoasterea si trainingul primit de catre populatia activa a unei tari. Pilonul forta de munca si angajabilitate este cel mai puternic in zona scandinava, in vreme ce in Romania inregistreaza valori negative:

– indicele de participare (rata de participare a fortei de munca:-0.55, raportul barbati /femei care participa la cresterea economica: 0.322, rata somajului: 0.275, rata de angajabilitate a tinerilor: -0.359),

– talent (capacitatea tarii de a atrage si retine talent: -1.230, usurinta de a gasi oameni competenti: -0.232, raportul productivitate-plata: -0.426, capacitatea de inovare: – 0.440, complexitate economica: 0.887, absorbtie tehnologica: -0.758, articole in publicatii stiintifice: -0.4177, mediana varstei populatiei active (37 ani): 0.857),

– training (calitatea serviciilor de training: -0.553, participarea la training a populatiei active: -1.404).

Componenta importanta a acestui pilon, capacitatea de inovare raspunde la intrebarea: cum obtin companiile tehnologie noua?

a) exclusiv din licente sau prin imitarea companiilor straine;

b) prin conducerea formala a cercetarii si dezvoltarii de noi produse si procese).

Indicele de inovare global capteaza activitatile inovative la nivel institutional (grad de institutionalizare a inovarii); cercetarea, infrastructura, gradul de sofisticare a pietei ideilor, respective al businessului, rezultate obtinute in domeniul cunoasterii si al tehnologiei, rezultate creative.[3] Locul intai este ocupat tot de Elvetia, in vreme ce Romania ocupa pozitia 48 [4], in grupa cu Lituania, Costa Rica, Serbia, Mauritius, Federaria Rusa si China. Inovarea este procesul prin care ideile sunt generate si comercializate; in centrele de inovare acestea sunt puse in aplicare si transformate in competenta de diferentiere, care atrage avantaj competitiv [5].

4. Mediul stimulativ capteaza influentele sistemului legislativ, ale infrastructurii si ale altor factori care pun in valoare capitalul uman. Contextul fizic si socio-economic determina in mod critic valoarea capitalului uman, caci determina modul in care sunt recompensate atributele personale.  Un mediu recunoscut ca fiind mai stimulativ in raport cu altul, va fi si mai atractiv (vezi tarile din top 10).

Fireste, ar trebui sa ne punem problema, la nivel national, care sunt parghiile prin care am putea sa devenim mai competitivi: sa alegem o directie strategica de dezvoltare care sa asigure schimbarea la fata a peisajului pietei muncii in Romania si elaborarea unor tactici care sa conduca la obtinerea de rezultate de ameliorare imediate.

La ce ne foloseste un benchmark global?

1. Ca sa stim cum se descurca fiecare tara in parte cu potentarea propriului capital uman, cat suntem de pregatiti sa ne intrecem cu economiile cele mai competitive.
2. Sa ne inspiram din modelul tarilor care ocupa primele locuri in clasament: investind in sanatate, educatie, talent, inovare.
3. Sa putem evalua rezerva de prospetime a fortei de munca locale, regionale, globale.

Valoarea capitalului uman al unei natii (aptitudinile si capacitatile care rezida in oameni si sunt destinate uzului productiv) pot constitui determinanti ai succesului economic pe termen lung in mai mare masura decat orice alta resursa. Aceasta resursa trebuie investita astfel incat potentialul ei sa creasca atat in beneficial individului, cat si al economiei ca intreg. In ciuda unei rate inalte a somajului, economia globala trece printr-o criza de talent care, daca ramane netratata, va afecta cresterea economica mondiala.

De aceea, acceptarea provocarilor legate de capitalul uman este fundamentala pentru stabilitatea pe termen scurt, la fel ca si pentru cresterea, prosperitatea si competitivitatea natiunilor pe termen lung.